Le Mans 1955: o lecție despre cum nu învățăm din tragedii

Trecerea timpului înseamnă să “mergi înainte”. În esență, înseamnă evoluție. Practic, fiecare minut care trece, înseamnă că am avansat, pentru că am mai mers înainte… un pic.

🕰️ Timpul!?

Odată trecut, nu mai poate fi recuperat, fizic. Iar când timpul se oprește, înseamnă moarte.
Doar că se oprește timpul celui care pleacă, nu și al celor din jur.

E un lucru normal, natural. Fiecare are povestea lui și timpul lui. De aceea, în funcție de cultură sau religie, moartea e “celebrată” in feluri diferite.

Problema apare când moartea prin tragedii nu ne oprește. Nu facem un pas în spate să privim ce am greșit ca să nu se mai repete.

Le Mans

ᯓ Este cea mai lungă cursă auto din lume – durează 24 de ore.
ᯓ Fără oprire.
ᯓ Se schimbă piloții intre ei.
ᯓ Cursa merge înainte.

Pana azi, “Le Mans” este una dintre cele mai faimoase curse auto din lume. Un maraton de mașini senzaționale și piloți foarte talentați.
Curcubeu in sportul cu motor.

Povestea ei este foarte frumoasă și a plecat de la o idee nebunească pentru anul 1923: o competiție ambițioasă și inovatoare, care să pună accent pe anduranță.

Bineînțeles că această idee venea cu foarte multe necunoscute:
𓂃 𓈒𓏸‪‪ Siguranța? Ce nivel de siguranță ar implica?
𓂃 𓈒𓏸‪‪ Rezistența? Ce masini vor face față să ruleze 24 ore fără să cedeze?
𓂃 𓈒𓏸‪‪ Farurile? 24h, înseamnă inclusiv nocturnă. Pe atunci erau o problema farurile.

Vă reamintesc, suntem în 1923.
Asta presupune să se inoveze. Mult.
Cine va putea? 
Va avea succes sau nu?
Pe românește: cine se bagă?
Așa a devenit “Le Mans” un hub al testărilor, evoluției și inovației.

Prima cursă? A plouat torențial și prima provocare era acolo – părea un off-road, dar cu mașini mici.
Un moment amuzant?
La doar câțiva km de punctul de alimentare, un pilot a rămas fără combustibil. Regulamentul spunea ca pilotul să se descurce singur. Așa că, a împrumutat o bicicletă, a mers în stație și s-a întors cu bidoanele de benzină să alimenteze.
“S-a oprit timpul” mașinii, dar ceilalti și-au văzut de drum.

Le Mans – 11 iunie 1955

Nimic nu prevestea că 22 de ani mai târziu se va opri timpul unor oameni, dar ceilalți își vor continua drumul la fel de nepăsători ca și când ar fi o mașină fără combustibil.

In 22 de ani s-a evoluat. Un Mercedes din acea cursă rula cu ~ 280 km/h in linie dreaptă. Fără protectie reală. In comparație, in 2025 cea mai rapidă mașină din lume – un Bugatti – atinge 490 km/h.

Deci mașinile de top ale acelei curse care rulau cu 240 – 280 insemna incredibil de rapid. Noi și azi avem limita 130 pe autostradă.
Le Mans era circuit stradal, nu autostradă.
Tribunele erau foarte aproape de circuit (se văd în poză). Fără protecțiile de acum.

Mercedesul a intrat in coliziune cu o altă mașină. 
Caroseria era din aliaj de magneziu – ușor, dar extrem de inflamabil. La impact, s-a aprins ca o torță. Flăcările s-au propagat în aer. 💣 Bucati din masina au cazut in tribune ca niste proiectile in flăcări.

💣 Un proiectil de 180 kg – motorul – a zburat în mulțime.
Peste 80 de spectatori au murit. Peste 100 au fost răniți.
Cursa a continuat! Adevarul s-a aflat abia după finalul cursei… ca să nu se creeze haos.

Spectacolul morții era un preț aproape acceptat.  
Nu era despre curse. Era despre principii și crezuri.
Tehnologia evoluase. Nu și oamenii.

70 de ani mai tarziu. 2025.

Cursele de masini sunt mai sigure, iar moartea pe circuit este comemorată. Daca un pilot e in pericol real – oprește timpul tuturor. Dacă moare, cursa se oprește instant. Și imediat se caută soluții să nu se mai întâmple.
In 1955 – la peste 80 de morți, nu s-a oprit nimic.

In afara circuitului?

Avem recent, in Romania, drept exemplu, o tânără omorâtă de un fost iubit.
‼️Organizatorii Le Mans 1955 sunt încă printre noi.
Nu reprezintă intreaga omenire, dar o parte din noi, oamenii, consideră ca victimele și-au căutat-o. Și își continuă drumul ca și când ar fi o mașină fără combustibil, rămasă pe un circuit.

Evolutia ar trebui sa fie și în empatie.
In noi, ca oameni, să fim vii, cu rațiune și discernământ.
Tot noi suntem cei care am dezvoltat tehnologia.
Eu cred că putem să evoluăm și din punct de vedere uman.

Adelina Bogorodiță 𓂃🖊